Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia copiilor în anul 2025.

Situaţia demografică

Numărul copiilor a fost în descreștere

La 1 ianuarie 2025, numărul copiilor în vârstă de 0-17 ani în Republica Moldova a constituit 553,0 mii copii², sau 23,2% din numărul total al populației cu reședință obișnuită (Figura 1,Tabelul 1 din Anexă).

Figura 1. Numărul și ponderea copiilor în total populație cu reședință obișnuită, la 1 ianuarie

Descarcă datele în format. xlsx

Băieții au predominat în numărul copiilor nou-născuți

Numărul copiilor născuți-vii, în anul 2025, a constituit 22,1 mii, fiind în descreștere cu 6,6% comparativ cu anul 2024. Din numărul total al copiilor născuți-vii, 51,2% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 105 băieți la 100 fete (Tabelul 2 din Anexă). Cei mai mulți copii (96,6%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămâni.

Femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai tânără comparativ cu cele din mediul urban

Vârsta medie a mamei la prima naștere, în anul 2025, a constituit 26,7 ani. Femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai tânără – 24,4 ani, comparativ cu cele din mediul urban – 28,5 ani. Distribuția născuților-vii în funcție de vârsta mamei evocă concentrarea acestora în intervalul de vârstă de la 25 ani până la 34 ani (52,7% din total născuți-vii).

Totodată, în anul 2025, ponderea născuților-vii de rangul I a constituit 35,4% din totalul născuților-vii, înregistrând o scădere față de anul precedent cu 1,7 p.p., în același timp ponderile născuților-vii de rangul II (31,7%), III (20,4%) și IV și peste (12,6%) au înregistrat o creștere comparativ cu anul 2024 cu 5,6 p.p., 4,0 p.p. și, respectiv, 2,8 p.p. (Tabelul 3 din Anexă).

Educația copiilor

Educația timpurie

În anul 2025, în țară au activat 1465 instituții de educație timpurie, dintre care 881 de unități cu statut de grădiniță de copii, 572 complexe educaționale³ și 12 centre comunitare de educație timpurie. Majoritatea instituțiilor de educație timpurie erau în sectorul public (1449 unități, sau 98,9%), 16 unități fiind instituții private. Din totalul de 1465 de instituții de educație timpurie, 76,0% au activat în mediul rural (Figura 2).

Figura 2. Numărul instituțiilor de educație timpurie, pe medii de reședință

Descarcă datele în format. xlsx

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie a fost în scădere

La sfârșitul anului 2025, numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie a constituit 122,9 mii persoane, cu 4,3 mii copii sau cu 3,4% mai puțin comparativ cu sfârșitul anului 2024. Micșorarea numărului de copii din instituțiile de educație timpurie a fost mai pronunțată în instituțiile din mediul rural (cu 3,0 mii sau cu 4,8% față de anul 2024) (Tabelul 5 din Anexă).

Majoritatea copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie erau din mediul urban

În anul 2025, puțin peste jumătate dintre copiii din instituțiile de educație timpurie au fost înscriși în instituțiile din mediul urban (52,4%), iar 51,7 % dintre copii erau băieți. Majoritatea copiilor erau înscriși în învățământ preșcolar (87,6%), cea mai mare pondere fiind înregistrată în mun. Chișinău 90,5% cea mai mică – în regiunea Sud (84,3%) (Figura 3).

Figura 3. Ponderea copiilor înscriși în educație antepreşcolară (până la 3 ani)
și învățământ preșcolar (3 ani și peste), pe regiuni, 2025

Descarcă datele în format. xlsx

Cei mai mulți copii înscriși în educație preșcolară aveau vârsta de 5 ani (22,9%) și 6 ani (22,1%). Copiii în vârstă de 4 ani și 3 ani dețineau ponderi de 21,6% și, respectiv, 19,9%, în timp ce ponderea celor care au împlinit deja 7 ani era de 1,1%. În ceea ce privește copiii de până la 3 ani (înscriși în educație antepreșcolară) ponderea acestora a constituit 12,4%.

La 100 de locuri în instituțiile de educație timpurie din țară reveneau în medie 70 copii

În anul 2025, la 100 de locuri în instituțiile de educație timpurie din țară au revenit în medie 70 copii de vârsta corespunzătoare. Pe medii de reședință, s-a remarcat o valoare mai mare a numărului mediu de copii la 100 de locuri în mediul urban ‒ 89 de copii comparativ cu numărul de copii în mediul rural de57 de copii, ceea ce este în scădere comparativ cu anul 2024 – 91 și, respectiv, 59 de copii la 100 de locuri.

Cei mai mulți copii la 100 de locuri au fost înregistrați în mun. Chișinău – 97 de persoane, mun. Bălți– 91 de persoane și raionul Ialoveni – 87 de persoane, iar cei mai puțini copii la 100 de locuri au revenit instituțiilor din raionul Leova, unde valoarea acestui indicator a fost de 36 de copii la 100 de locuri.

În anul 2025, numărul copiilor cu deficiențe senzoriale, fizice și comportamentale, înscriși în instituțiile de educație timpurie specială, a fost de 0,6 mii de persoane. Majoritatea acestor copii (93,9%) făceau parte din grupa de vârstă de 3 ani și peste și erau cuprinși în educația preșcolară. În funcție de tipul necesităților, ponderi mai mari au revenit copiilor cu deficiențe de vorbire (31,0%), de vedere (29,6%) și deficiențe intelectuale (13,4%). Totodată, în instituțiile de educație timpurie cu destinație generală erau înscriși 0,4 mii de copii cu dizabilități și 2,1 mii de copii cu cerințe educaționale speciale.

Învățământul primar și secundar general

În anul de studii 2025/26, învățământul primar și secundar general s-a desfășurat în 1173 de instituții, inclusiv 83 școli primare, 746 de gimnazii, 336 de licee și 6 şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică și 2 școli serale. Majoritatea instituțiilor de învățământ primar și secundar general aparțineau sectorului public (97,9%), iar 73,3% din total instituții au activat în mediul rural.

La începutul anului de studii 2025/26, în învățământul primar și secundar general erau înscriși 334,6 mii de elevi, cu 0,5 mii mai puțini față de anul de studii 2024/25 (Tabelul 6 din Anexă).

Băieții au predominat în învățământul primar și secundar general, iar fetele - în învățământul liceal

Din punct de vedere al distribuției pe sexe și pe medii de reședință, 51,0% din elevi în învățământul primar și secundar general erau băieți, iar 57,3% din elevi își făceau studiile în mediul urban. Din numărul total de elevi, în învățământul primar au fost înscriși 39,6%, în învățământul gimnazial ‒ 48,8% și în cel liceal ‒ 11,6% (Figura 4).

Figura 4. Structura numărului elevilor din învățământul primar și secundar general,
 pe niveluri educaționale și medii de reședință, 2025/26

Descarcă datele în format. xlsx

În ceea ce privește repartizarea pe sexe și pe niveluri educaționale, fetele au predominat în nivelul liceal, constituind 55,7% față de 44,3% băieți (Figura 5).

Figura 5. Structura numărului elevilor din învățământul primar și secundar general
pe niveluri educaționale și sexe, 2025/2026

Descarcă datele în format. xlsx

Ponderea elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități integrați în instituțiile de învățământ general s-a majorat

La începutul anului de studii 2025/26, în instituțiile de învățământ primar și secundar general din țară erau înscriși circa 14,0 mii de elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, dintre care majoritatea au urmat studiile în instituții de învățământ general (95,8 %), iar 4,2% – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică (Tabelul 7 din Anexă).

Proporția băieților cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, cuprinși în învățământul general, a fost mai mare comparativ cu cea a fetelor. În anul de studii 2025/26 acest indicator a constituit 67,4% fiind ponderea fetelor, comparativ cu 32,6 % pentru ponderea băieților (în anul 2024/25 - 67,5% și, respectiv, 32,5%).

Învățământul extrașcolar

În anul 2025, în țară au activat: 117 școli de muzică, de arte și școli de arte plastice pentru copii, în care și-au făcut studiile 24,4 mii de copii; 51 centre de creație pentru copii, în cadrul cărora au funcționat diverse cercuri, la care au participat 32,9 mii de copii; 8 centre de creație tehnică la care au participat 5,3 mii copii; 2 centre ale tinerilor turiști și 2 centre ale tinerilor naturaliști la care au participat câte 1,5 mii de copii.

În cadrul școlilor de muzică și arte, cele mai solicitate discipline au fost pianul (4,8 mii de copii), instrumentele cu coardă (3,3 mii de copii) și coreografia (3,4 mii de copii). Totodată, în cadrul școlilor de arte plastice studiau 3,9 mii de copii.

Protecția socială a copiilor

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2026, numărul beneficiarilor de indemnizație unică la nașterea copilului a constituit 32,9 mii persoane (cu 8,3% mai puțin față de 1 ianuarie 2025). Mărimea medie a indemnizației unice la nașterea copilului a constituit 21,4 mii lei.

Numărul beneficiarilor (mame, tați și alte persoane) de indemnizație lunară pentru creșterea copilului până la 3 ani a constituit 32,0 mii beneficiari (cu 5,1% mai puțin față de 1 ianuarie 2025), iar a beneficiarilor de indemnizație lunară pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani a constituit 63,2 mii persoane (cu 2,4% mai puțin față de 1 ianuarie 2025) (Tabelul 1). 

Tabelul 1. Beneficiari de indemnizații pentru copii, la 1 ianuarie (mii persoane)

Descarcă datele în format. xlsx

Mărimea medie a indemnizației lunare pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani (persoane asigurate) a constituit 5027,1 lei, iar mărimea medie a indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani - 1000,0 lei (acordată atât persoanelor asigurate cât și neasigurate) (Figura 6).

Figura 6. Mărimea medie a indemnizației lunare pentru creșterea și îngrijirea copilului, la 1 ianuarie

Descarcă datele în format. xlsx

Cei mai mulți copii care beneficiau lunar de alocații sociale de stat erau copiii cu dizabilități severe

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2026, 13,2 mii copii cu dizabilități au beneficiat lunar de alocaţii sociale de stat, 49,7% din ei fiind copii cu dizabilităţi severe. Mărimea medie a alocaţiei lunare pentru copiii cu dizabilităţi a constituit 2104,8 lei, majorându-se cu 10,4%, comparativ cu 1 ianuarie 2025. Beneficiari de alocaţii în cazul pierderii întreţinătorului au fost 5,5 mii copii, mărimea medie a alocaţiei lunare constituind 1632,6 lei, cu 9,5% mai mult comparativ cu 1 ianuarie 2025 (Tabelul 2).

Tabelul 2. Copii beneficiari de alocaţii sociale de stat și mărimea medie a alocației lunare, la 1 ianuarie

Descarcă datele în format. xlsx

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC), în anul 2025, valoarea minimului de existență în total pentru copii a constituit – 3044,0 lei, inclusiv 1185,0 lei pentru copiii de până la 1 an, 2578,1 lei pentru copii în vârstă de 1-6 ani și 3378,2 lei pentru cei cu vârsta de 7-17 ani (Figura 7).

Figura 7. Minimul de existență pentru copii, pe grupe de vârstă

Descarcă datele în format. xlsx

Cei mai mulți copii aflați în situații de risc erau copiii din mediul rural

Conform datelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, la sfârșitul anului 2025, la evidență erau circa 17,4 mii copii aflați în situații de risc⁴, 79,8% dintre aceștia fiind din mediul rural. În numărul copiilor aflați în situație de risc au predominat băieții, constituind 50,4%. Pe grupe de vârstă, 11,3% de copii aveau vârsta de 0-2 ani, fiecare al patrulea copil (22,6%) avea vârsta de 3-6 ani, 55,4% aveau vârsta de 7-15 ani și 10,7% - vârsta de 16-17 ani. Din numărul copiilor aflați în situații de risc 458 copii erau copii cu dizabilități.

Din total copii în situații de risc 16,5 mii copii au fost din categoria copiilor neglijați, 615 copii au fost supuși violenței, 123 copii aveau părinții/unicul părinte decedat, 29 copii aveau ambii părinți/unicul părinte care refuza să-și exercite obligațiile părintești privind creșterea și îngrijirea copilului, iar restul copiilor (132 copii) se aflau în alte situații precum: lipsirea de îngrijire și supraveghere din partea părinților din cauza absenței acestora la domiciliu din motive necunoscute, copii care trăiau în stradă, au fugit de acasă sau au fost alungați, copii victime ale infracțiunilor și copii în cazul cărora în privința părinților/unicului părinte a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară etc. (Tabelul 9 din Anexă).

Cei mai mulți copii beneficiari de servicii sociale primare erau din mediul rural

Conform datelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, în anul 2025, 15,1 mii copii de 0-17 ani au beneficiat de servicii sociale primare, din care 58,8% erau fete. Majoritatea copiilor care beneficiau de acest tip de serviciu erau din mediul rural – 11,8 mii (77,8%) (Tabelul 3).

Tabelul 3. Copii de 0-17 ani beneficiari de servicii sociale, pe tipuri de servicii, medii și sexe, 2025

Descarcă datele în format. xlsx

Beneficiari de servicii în centrele care acordă servicii sociale specializate au fost 48,3 mii copii, băieții constituind 50,5%. De servicii sociale cu specializare înaltă au beneficiat 2,2 mii copii, băieții constituind 56,1%, iar cei din mediul urban 50,9% - în rândul copiilor beneficiari de acest serviciu.

Sănătatea copiilor

Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la sfârșitul anului 2025, numărul medicilor pediatri a constituit 450 medici. La 10 mii copii în vârstă de 0-17 ani, în medie, au revenit circa 8 medici pediatri şi circa 46 paturi de toate profilurile pentru copii, amplasate în instituțiile medico-sanitare (Tabelul 4).

Tabelul 4. Asigurarea cu medici pediatri și paturi de toate profilurile pentru copii,
amplasate în instituțiile medico-sanitare

Descarcă datele în format. xlsx

Copiii de 0-17 ani au suferit cel mai des de boli ale aparatului respirator, diverse leziuni traumatice și de boli infecțioase

La sfârșitul anului 2025, s-au înregistrat 305,6 mii cazuri noi de boli la copii în vârstă de 0-17 ani. În structura incidenței prin boli au predominat bolile aparatului respirator – 199,6 mii cazuri (65,3%), leziunile traumatice, otrăvirile și alte consecințe ale cauzelor externe – 27,7 mii cazuri (9,1%), bolile infecțioase și parazitare – 20,8 mii cazuri (6,8%), bolile pielii și țesutului celular subcutanat – 9,9 mii cazuri (3,2%), bolile sângelui și organelor hematopoietice – 8,7 mii cazuri (2,8%) și bolile aparatului digestiv – 6,9 mii cazuri (2,2%) (Tabelul 13 din Anexă).

Cele mai multe cazuri noi de tumori maligne la copii s-au înregistrat la nivelul țesutului limfoid, creierului și altor părți ale sistemului nervos

În anul 2025, numărul cazurilor noi de tumori maligne a crescut, la 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani revenind 16,5 cazuri noi. În structura incidenței prin tumori maligne în cazul copiilor au prevalat tumorile la nivelul țesutului limfoid, hematopoietic și înrudite ale acestuia – 31,9%, creierului și altor părți ale sistemului nervos central – 18,7%, țesutului mesotilial şi altor ţesuturi moi – 7,7%, rinichiului și bazinetului renal – 6,6%, precum și altor localizări – 35,1% (Tabelul 14 din Anexă).

Figura 8. Incidența prin tumori maligne la copiii în vârstă de 0-17 ani

Descarcă datele în format. xlsx

Numărul cazurilor noi de tumori maligne a fost mai mare în cazul fetelor

În structura incidenței prin tumori maligne au predominat fetele, acestea constituind 64,3% în rândul copiilor de 0-4 ani, 51,0% în rândul copiilor de 5-14 ani, precum și 50,0% în rândul copiilor de 15-17 ani (Figura 9).

Figura 9. Structura incidenţei prin tumori maligne la copii, pe grupe de vârstă şi sexe

Descarcă datele în format. xlsx

Numărul cazurilor noi de tuberculoză activă a fost mai mare în cazul copiilor în vârstă de 5-14 ani

În anul 2025, la 100 mii copii în vârstă de 0-17 ani au revenit 17,2 cazuri noi de tuberculoză activă. Incidența prin tuberculoză activă, la 100 mii copii în vârstă de 0-14 ani a constituit 17,6 cazuri noi (indicator ODD 3.3.2 ). Circa 55,8% din cazuri au fost înregistrate la copiii în vârstă de 5-14 ani. Ponderea fetelor în rândul acestora a constituit 55,8%. De asemenea, tuberculoza la copii a predominat în mediul rural, unde s-au înregistrat 74,7% din cazuri (Tabelul 15 din Anexă).

Copiii supuși examinărilor profilactice cel mai des au fost depistați cu acuitate vizuală scăzută

În anul 2025, circa 247,3 mii copii în vârstă de 0-17 ani au fost supuși examenelor profilactice. În urma examinărilor, în principal, au fost depistați cu acuitate vizuală scăzută (5,8 mii copii), tulburări de vorbire (3,0 mii copii), scolioză (2,7 copii) și cu dereglări de ținută (2,2 mii copii) (Tabelul 17 din Anexă).

Copiii recunoscuți cu dizabilitate primară erau preponderent din mediul rural

Conform datelor Consiliului National pentru Determinarea Dizabilitatii, în anul 2025, 2,3 mii copii în vârstă de 0-17 ani au fost recunoscuţi cu dizabilitate primară (caz nou), 56,6% din aceștia fiind din mediul rural. Aproape fiecare al șaptelea copil recunoscut cu dizabilitate avea vârsta de 0-2 ani (15,0%), aproape fiecare al treilea avea vârstă cuprinsă între 3-6 ani (37,5%), iar 42,9% copii aveau vârsta de 7-15 ani și 4,6% vârsta de 16-17 ani (Figura 10).

Figura 10. Structura copiilor recunoscuți cu dizabilitate primară pe grupe de vârstă, 2025

Descarcă datele în format. xlsx

În anul 2025, 12,8 mii copii cu dizabilități au fost deserviți de instituţiile medico-sanitare (Tabelul 18 din Anexă ).

Infracționalitatea juvenilă

Numărul infracțiunilor comise de către minori a fost în scădere față de anul 2024

Conform datelor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2025, au fost înregistrate 428 infracțiuni săvârșite de către minori sau cu participarea acestora, ceea ce a constituit 1,9% din total infracțiuni înregistrate (Tabelul 20 din Anexă). La 100 mii minori (0-17 ani) au revenit 77 infracțiuni.

Infracţiunile cel mai des comise de minori rămân a fi furturile

Infracţiunile cel mai des comise de minori au rămas a fi furturile cu o pondere de 58,6% din total infracţiuni, cazurile de huliganism – 9,6%, răpirea mijlocului de transport – 6,3%, jafurile – 4,9%, infracțiuni legate de droguri – 4,0%, precum și alte infracțiuni – 16,6%.

În anul 2025, numărul total al minorilor care au comis infracţiuni a constituit 580 copii, inclusiv 556 copii cu vârsta de 14-17 ani (95,9%), restul având vârsta de până la 14 ani (4,1%) (Tabelul 23 din Anexă).

Conform datelor Agenției Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească, la sfârșitul anului 2025, numărul minorilor condamnaţi în prima instanță a constituit 278 copii, la 100 mii minori revenind 50 copii condamnaţi (Tabelul 24 din Anexă).

Conform datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, în anul 2025, numărul minorilor deținuți în instituțiile penitenciare, inclusiv în arest preventiv, a constituit 36 copii (Tabelul 26 din Anexă).

Caracteristica gospodăriilor cu copii

Majoritatea gospodăriilor cu copii aveau în componență un singur copil, gospodăriile cu mai mulți copii fiind caracteristice mediului rural

Conform datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice⁵, în anul 2025, din total gospodării 30,0% au avut la întreținere copii sub 18 ani, din care 47,0% – un singur copil, 34,5% – doi copii, iar 18,4% – trei copii și mai mulți (Tabelul 27 și 28 din Anexă). În medie, unei gospodării cu copii i-au revenit 1,8 copii. Gospodăriile cu mulți copii au fost caracteristice în special pentru mediul rural, unde au fost concentrate 61,2% din totalul gospodăriilor cu 3 copii și mai mulți.

În mediul urban ponderea gospodăriilor monoparentale a fost mai mare decât în mediul rural

În funcție de tipul gospodăriei, acestea au fost formate preponderent din cupluri familiale (58,9%) și gospodării atribuite la categoria „alte gospodării cu copii”, acestea fiind cazurile gospodăriilor formate din mai multe nuclee familiale (31,6%) (Tabelul 28 din Anexă). Gospodăriile monoparentale au constituit 9,5% din totalul gospodăriilor cu copii. În mediul urban, ponderea gospodăriilor monoparentale a fost cu 5,1 puncte procentuale mai mare, comparativ cu mediul rural (11,9% față de 6,8%).

Ponderea gospodăriilor cu copii și cu persoane plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru, în mediul rural, a fost mai mare decât ponderea acestora în mediul urban

Din total gospodării cu copii, 11,4% au avut cel puțin un membru plecat peste hotare la lucru sau în căutare de lucru. În mediul rural ponderea acestor gospodării a constituit 14,9%, față de 8,2% în mediul urban. În funcție de numărul copiilor, gospodăriile cu persoane plecate peste hotare se repartizează după cum urmează: 44,3% – gospodării cu un copil, 33,0% – cu doi copii și 22,7% – cu trei copii și mai mult (Figura 11).

Figura 11. Structura gospodăriilor cu și fără persoane plecate peste hotare la lucru
sau în căutare de lucru, după numărul de copii, 2025

Descarcă datele în format. xlsx

Gospodăriile cu copii au avut venituri mai mici decât cele fără copii

Principala sursă de formare a veniturilor gospodăriilor cu copii a fost activitatea salarială (62,1%), fiind urmată de veniturile din prestații sociale (10,3%), activitatea individuală non-agricolă (8,9%) și activitatea individuală agricolă (4,5%). Transferurile din afara țării au contribuit la formarea veniturilor în proporție de 10,0% (Tabelul 30 din Anexă).

Veniturile disponibile ale gospodăriilor casnice cu copii erau mai mici decât veniturile gospodăriilor fără copii. În medie, în anul 2025, veniturile gospodăriilor cu copii au constituit 4870,8 lei lunar pe o persoană sau de 1,4 ori mai puțin, comparativ cu veniturile gospodăriilor fără copii. Pe măsura creșterii numărului de copii în gospodărie, a descrescut și valoarea medie a veniturilor acesteia, de la 5750,6 lei lunar în cazul gospodăriilor cu 1 copil până la 3423,2 lei în cazul celor cu 3 copii și mai mult (Tabelul 31 din Anexă).

Gospodăriile cu copii au avut cheltuieli mai mici decât cele fără copii

În anul 2025, cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu copii, în medie, au constituit 4467,7 lei lunar pe o persoană, sau de 1,2 ori mai puțin decât cheltuielile de consum ale gospodăriilor fără copii.

Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodăriile cu copii au fost consumul de produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,6%, plățile pentru locuință, apă, electricitate, gaz și alți combustibili – 13,4%, achitarea serviciilor de transport – 9,9%, procurarea de îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,6%. Celelalte cheltuieli au fost direcționate pentru articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea locuinței, restaurante și servicii de cazare, sănătate, informare și comunicare, îngrijire personală, protecție socială și diverse bunuri și servicii (Tabelul 33 din Anexă).

Condițiile de trai ale gospodăriilor cu copii din mediul urban s-au situat la un nivel diferit față de cele din mediul rural

În mediul urban, gospodăriile cu copii locuiau în condiții mai bune decât cele din mediul rural. Astfel, în mediul urban, 99,3% din gospodăriile cu copii dispuneau de apeduct, 98,9% – de sisteme de canalizare, 95,0% – de baie sau duș în locuință și 84,8% – de gaze din rețea. În schimb, în mediul rural doar 88,7% din gospodăriile cu copii dispuneau de apeduct, 82,5% – de sisteme de canalizare, 64,1% – de baie sau duș în interior și doar 33,8% – de gaze din rețea (Figura 12).

Figura 12. Dotarea locuințelor gospodăriilor cu copii cu principalele comodități, pe medii, 2025

Descarcă datele în format. xlsx

Conform opiniei gospodăriilor cu copii, circa 76 la sută din acestea considerau, că în anul 2025 nu au intervenit careva schimbări majore în nivelul de bunăstare al gospodăriilor, comparativ cu anul 2024, circa 8,2% au menționat că trăiesc mai bine, iar 16,3% considerau că situația s-a înrăutățit (Tabelul 35 din Anexă).

Ponderea populației din gospodăriile cu copii cu cheltuieli pentru sănătate mai mari de 10% în total cheltuieli ale gospodăriilor cu copii (indicator ODD 3.8.2.a ) a constituit 8,9% (Tabelul 36 din Anexă).

Anexă:

• Indicatori principali privind situația copiilor în Republica Moldova, 2021-2025 (36 tabele.xlsx)

Note:

¹ Informația este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului și mun. Bender, cu excepția datelor privind: i) infracțiunile înregistrate, care includ datele Comisariatelor de Poliţie din subordinea Ministerului Afacerilor Interne situate în mun. Bender, ii) învățământul primar și secundar general, care includ instituțiile de învățământ aflate pe acest teritoriu în subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova și iii) dizabilitatea primară, care includ și persoanele din partea stângă a Nistrului și mun. Bender, care s-au adresat la Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă pentru determinarea dizabilității.

² Datele cu privire la numărul populației copiilor cu reședință obișnuită sunt estimate în baza rezultatelor Recensământului Populației și al Locuințelor din anul 2024. Datele la 1 ianuarie 2025, sunt preliminare.

Reședința obișnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).

³ Complex educațional (Codul Educației al Republicii Moldova, art.15, lit.f) - instituție de învățământ general cu programe de diferite niveluri sau programe integrate (grădiniță-creșă, școală primară-grădiniță, gimnaziu-grădiniță)

⁴ Noțiunea de copil aflat în situație de risc, violență și neglijare sunt utilizate în conformitate cu Legea 140/2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți.

⁵ Cercetarea CBGC în anul 2025 a fost supusă unor modificări/ajustări, precum:

(i) implementarea Eșantionului Multifuncțional de tip master pentru cercetările din Domeniul Social (EMDOS 3);

(ii) modificări în chestionarele CBGC (chestionarul principal și registrele gospodăriei);

(iii) implementarea noului Clasificator al cheltuielilor gospodăriilor casnice, elaborat în corespundere cu Clasificarea Consumului Individual pe Destinații (COICOP 2018) al ONU;

(iv) utilizarea numărului populației cu reședință obișnuită, recalculat în baza rezultatelor Recensământului Populației și al Locuințelor (RPL) din 2024, pentru coeficienții de extindere și indicatorii relativi ai CBGC.

Acestea au condus la întreruperea seriei de timp; astfel, datele CBGC pentru anul 2025 nu sunt întru totul comparabile cu datele respective din anii precedenți, fapt care trebuie luat în considerare la analiza longitudinală a datelor.

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Statistica socială
• Calendarul de diseminare electronica a informațiilor statistice în anul 20265

Eurostat

• Baza de date a Eurostat

Direcția Statistică a ONU

• Baza de date globală a indicatorilor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă